Nicodor

Caracterul locului

Munte adevărat, cu relief care se simte în fiecare pas — locul acesta trăiește mai ales vara, când liniștea lui retrasă prinde un ritm discret, fără să devină niciodată agitat. Departe de drumurile principale, rămâne un colț care nu se oferă ușor.

Retras între drumuri rare, dar cu un freamăt care se aprinde odată cu seara, locul trăiește în două ritmuri. Liniștea de peste zi se rupe brusc în lumini, voci și pași, ca un colț care nu-și arată pulsul decât după apus.

Liniștea e aici o constantă, nu un accident — locul funcționează în afara ritmurilor agitate și nu face niciun efort să le imite. Un caracter uniform, fără contraste bruște, potrivit celor care caută absența zgomotului mai mult decât prezența vreunei atracții anume.