Anto

Caracterul locului

Verdele domină aici cu o generozitate aproape copleșitoare — păduri, pajiști, aer greu de oxigen. Același colț de lume prinde însă un cu totul alt ritm odată cu lăsarea serii, când liniștea naturii cedează locul unei forfote surprinzătoare.

Între zumzetul teraselor și aerul răcoros al grădinilor, locul pulsează constant, dar nu se pierde în agitație. Miroase a verde și a mâncare bună, iar forfota are ceva calm, ca o conversație lungă sub arbori.

Forfota serii se instalează firesc aici, într-un colț unde verdeața generoasă și agitația nocturnă coexistă fără să se anuleze reciproc. E un loc cu ritm propriu — liniștit ziua, prins în mișcare când se lasă întunericul.