Ady Endre

Caracterul locului

Liniștea de aici nu e absentă — e structurală, înscrisă în relieful care taie locul de restul lumii. Un colț de munte retras, unde drumurile principale nici nu se obosesc să ajungă, iar forfota rămâne un concept din altă geografie.

Aici patrimoniul nu se afișează, se locuiește — case vechi, ziduri care au văzut vremuri, un aer care nu s-a grăbit niciodată. Liniștea nu e goliciune, e greutatea lucrurilor rămase în picioare de la sine.

Retras la marginea drumurilor, aproape uitat de hărți, locul acesta prinde sens abia când săptămâna se termină — atunci, liniștea lui izolată devine exact motivul pentru care lumea vine.