Ana

Caracterul locului

Liniștea e aici ceva structural, nu întâmplător — zona respiră rar, fără agitație și fără să aibă nevoie să demonstreze ceva. Forfota rămâne în altă parte.

Retras dintre drumuri, locul acesta trăiește în tăcerea sa aproape deplină — cu atât mai ciudat că apa e la îndemână, lac sau râu, prezență constantă care contrazice singurătatea locului fără s-o risipească.

Loc retras, departe de circulația obișnuită, unde liniștea e aproape deplină. Apa e totuși aproape — lac, râu sau poate chiar mare —, o prezență care contrazice izolarea fără să o risipească.

Relief abrupt, liniște care se simte în oase — un colț de munte pentru cei care vin să se rupă de săptămână, nu să bifeze obiective. Forfota nu ajunge aici.