Casa Costel-Maria

Caracterul locului

Locul trăiește lângă apă — forfota de pe mal se amestecă firesc cu zgomotul valurilor sau al curentului, fără ca una să o înece pe cealaltă. E un colț precis, nu o întindere vagă, și tocmai asta îi dă o energie concentrată, aproape palpabilă.

Vara, locul acesta prinde ritm și zgomot — terasele, luminile, mișcarea de seară dau impresia că ziua abia atunci începe cu adevărat. Restul anului, același colț respiră mai rar, mai liniștit, aproape nerecunoscut față de versiunea sa estivală.

Apa e la îndemână, iar seara locul prinde cu totul alt ritm — terase, mișcare, zgomot bun. Un colț care nu adoarme odată cu apusul, chiar dacă liniștea lacului sau a râului e la câțiva pași.

Vara, locul acesta prinde viață brusc — apa din apropiere aduce forfotă, mișcare, un ritm cu totul altul față de liniștea care domnește în rest. E un colț care există cu adevărat doar într-un anotimp, iar în afara lui pare că așteaptă.