Casa Eforie

Caracterul locului

Locul trăiește dublu: ziua aparține apei — liniștea ei, lumina reflectată, ritmul lent al malului. Seara însă, același colț se schimbă la față, cu o viață care iese la suprafață și umple aerul cu altceva decât tăcere.

Verdele dens și aerul sărat coexistă aici într-un echilibru pe care puține locuri de pe litoral îl păstrează — vegetația abundentă amortizează caracterul strict balnear al apelor și nămolului terapeutic din jur. Ziua, natura domină; seara, același colț prinde un alt ritm, mai viu, mai puțin contemplativ.