Doina

Caracterul locului

Apa e aici în două forme care nu se anulează, ci coexistă: suprafața deschisă a lacului sau râului și izvorul terapeutic, ascuns sub pământ. Ritmul de cură al stațiunii balneare temperează orice grabă, iar prezența apei libere adaugă un al doilea strat — mai sălbatic, mai puțin ordonat — aceluiași peisaj.

Ritmul curei — plimbări line, ape termale, tratamente — cedează seara unui alt chip al locului, mai zgomotos și mai viu. Puține stațiuni balneare reușesc să împace atât de firesc odihna medicală cu animația nocturnă.

Apa e aproape — se simte în aer, în lumina care cade altfel spre seară. Dar liniștea de mal cedează repede locul zgomotului blând al teraselor și al oamenilor care ies când se răcorește.

Apele sărate și nămolul terapeutic definesc cu precizie acest colț — un loc unde climatul marin lucrează lent, fără grabă. Aerul și solul poartă o încărcătură minerală distinctă, simțită înainte de a fi înțeleasă.