Villa Andrei

Caracterul locului

Locul trăiește cu fața spre apă — lac, râu sau mare, ritmul lui e dictat de oglinda lichidă din apropiere. Dar această legătură cu apa nu e constantă: locul se aprinde brusc într-un singur anotimp, apoi se retrage în sine, aproape absent.

Forfota nu se stinge odată cu apusul — locul acesta prinde ritm tocmai când lumina scade. Ciudată combinație: apa e aproape, cu liniștea ei de suprafață, dar malul cedează rapid zgomotului, mișcării, serii care se prelungește fără grabă.

Forfota de pe malul apei se împletește aici cu aerul sărat, dens de aerosoli salini — nu e simplu litoral, ci un loc cu vocație balnear-terapeutică. Un colț animat, unde mișcarea oamenilor și caracterul vindecător al aerului coexistă fără să se anuleze.