B2

Caracterul locului

Retras între pante și păduri, locul acesta pare că există în afara timpului obișnuit — tăcere, relief abrupt, drumuri care se termină undeva în sus. Și totuși, când se lasă seara, colțul acesta de munte prinde o viață neașteptat de vie, ca și cum izolarea era doar ziua.

Locul trăiește mai ales pe farfurie și în pahar — restaurantele și locurile de mâncat dau ritmul, nu priveliștea. Totuși, verdele îl înconjoară și iarna aduce cu ea pârtia omologată din zonă, transformând caracterul din culinar în ceva mai fizic, mai de munte. Tensiunea dintre masă bună și aer liber e tocmai ce îl face greu de prins într-o singură definiție.

Retras la marginea oricărui drum bătut, locul acesta pare să existe în afara fluxului obișnuit al lumii — și tocmai în această marginalitate stă forța lui. Izolarea nu e sărăcie, ci cadru pentru o natură generoasă, unde verdeața acoperă tot ce lipsa aglomerației a lăsat liber.