Carmen

Caracterul locului

Un colț de munte retras, departe de drumurile principale, care trăiește o dublă viață: liniștea reliefului abrupt din jur coexistă cu o seară ce prinde ritm și zgomot. Vara, animația crește și mai mult — locul capătă un caracter aproape estival, cu totul altul față de retragerea care îl definește în rest.

Locul acesta nu adoarme odată cu apusul — ritmul lui continuă, discret sau zgomotos, până târziu în noapte. E un colț care se definește tocmai prin această persistență a vieții după întuneric.

Relief montan care modelează totul — ritmul zilei, direcția vântului, lumina care cade altfel în fiecare oră. Locul are o greutate fizică reală, simțită în pante și în liniștea densă dintre culmi.