Lostrița

Caracterul locului

Locul stă lipit de apă, retras față de orice drum bătut, cu un liniște care se simte aproape ca o regulă nescrisă. Vara, această tăcere cedează — colțul prinde viață, iar apa devine centrul în jurul căruia totul se reorganizează. Restul anului, izolarea îl revendică înapoi.

Liniștea e aici o constantă, nu un accident — locul funcționează în afara ritmurilor agitate și nu face niciun efort să le imite. Un caracter uniform, fără contraste bruște, potrivit celor care caută absența zgomotului mai mult decât prezența vreunei atracții anume.

Vara, locul acesta prinde viață cu o verdeață care acoperă totul — colțul are un caracter estival pronunțat, ca și cum ar exista cu adevărat doar în lunile calde.