Casa cu Scări

Caracterul locului

Patrimoniul și relieful coexistă aici într-un echilibru neobișnuit — straturi de cultură sedimentate într-un loc care rămâne, prin topografie și poziție, departe de arterele principale. Vara, sau în sezonul care îl aprinde, locul capătă o altă greutate; în rest, tăcerea muntelui îl revendică.

Aerul e curat și tăios, iar formele muntelui se succed domol și apoi abrupt, ca un mers de pas tihnit urmat de un salt. Tăcerea pare adâncă, dar vântul o tulbură uneori și totul capătă mișcare.