Casa Luca

Caracterul locului

Muntele nu taie legătura cu seara — aici relieful abrupt cedează, pe întuneric, unui ritm surprinzător de animat. Ziua aparține potecilor și văzduhului, noaptea aduce cu ea o altă energie, mai puțin așteptată la această altitudine.

Locul trăiește mai ales pe farfurie și în pahar — restaurantele și locurile de mâncat dau ritmul, nu priveliștea. Totuși, verdele îl înconjoară și iarna aduce cu ea pârtia omologată din zonă, transformând caracterul din culinar în ceva mai fizic, mai de munte. Tensiunea dintre masă bună și aer liber e tocmai ce îl face greu de prins într-o singură definiție.

Verdele dens al împrejurimilor cedează locul, odată cu lăsarea serii, unei animații surprinzătoare. Locul acesta mic și precis definit trăiește o dublă existență — liniștea vegetației ziua, forfota nopții.