Serra Luna Sibiel

Caracterul locului

Locul stă lipit de apă, într-un colț retras pe care hărțile nu-l pun în evidență — și totuși nu adoarme niciodată, indiferent de anotimp. Izolarea nu înseamnă aici liniște sezonieră, ci un ritm constant, tăcut, în care apa și marginea drumului bat pasul împreună tot anul.

Aerul are densitatea ierbii crude și liniștea pădurilor dese. Totul respiră verde — un loc unde ritmul se domolește și privirea se odihnește în desișuri.

Aerul e curat și tăios, iar formele muntelui se succed domol și apoi abrupt, ca un mers de pas tihnit urmat de un salt. Tăcerea pare adâncă, dar vântul o tulbură uneori și totul capătă mișcare.