Eliza

Caracterul locului

Liniștea de aici nu e monotonă — relieful o frânge, o ridică, o coboară. Munții dau locului un caracter ferm, fără agitație, fără zgomot de fond.

Locul acesta trăiește departe de drumurile bătute, într-o retragere aproape deliberată față de tot ce înseamnă agitație. Liniștea nu e un bonus aici — e substanța însăși a zonei.

Liniștit ziua, locul acesta prinde un alt ritm odată cu lăsarea întunericului — fără aglomerație, fără zgomot de fond, doar o activitate discretă care îl face să rămână treaz. Un colț aparte, unde absența forfotei nu înseamnă și absența vieții.