Fortuna

Caracterul locului

Vara, liniștea de lângă apă capătă puls — un loc retras, care ignoră forfota, dar nu și seara. Ziua curge domol pe maluri, noaptea aduce o altă față a aceluiași colț uitat de drumuri mari.

Verdeața densă și liniștea aproape deplină definesc acest colț retras, unde drumurile mari rămân departe. Totuși, locul nu adoarme odată cu seara — ceva îl ține treaz și după lăsarea întunericului, într-un contrast discret între retragere și o anumită vitalitate nocturnă.

Retras față de drumurile principale, locul acesta pare adormit cea mai mare parte a anului — până când vara îl readuce la viață brusc și complet. E genul de colț care există aproape în secret, cu un caracter estival ferm, aproape surprinzător față de liniștea care îl definește în rest.