Muzeul Satului Hategan - Pesteana

în Țara Hațegului ca uramre a descopeririide urme ale dinozaurilor pitici, unici în lume, s-a înființat primul geoparc din România, care urmărește valorificarea cu înțelepciune a siturilor paleontologice, a patrimoniului cultural și natural local. Comuna Densuș aduce geoparcului un motiv de mare mândrie: o renumită biserică de piatră din secolul al XIII-lea; dar și în satul Peșteana, în imediata apropiere, există o biserică de piatră ortodoxă din aceeași perioadă, o biserică reformată din secolul al XVI-lea, o mlaștină (rezervație botanică) și Măgureaua, un sit arheologic preroman. Și, prin grija lui Anton Socaciu, vizitatorii pot descoperi în Muzeul Satului Hațegan urmele culturii locale tradiționale, demult dispărută din pricina industrializării zonei. Proprietarul, Anton Socaciu, este pasionat de istorie, dar și de tradițiile locului, a cercetat arhivele, crucile din cimitir, pietrele din râu, în căutarea urmelor istoriei omenești și a celei geologice. Însetat de cunoaștere, a vizitat în mod sistematic muzee din toată țara. Experiența dobândită l-a ajutat să-și dea seama, imediat ce a găsit disponibilă o căsuță de lemn pe jumătate arsă, de valoarea ei culturală (este una din ultimele case de lemn din zonă) pe care a refacut-o dându-i o destinație muzeală. În camera de locuit a expus patul cu perne, cu icoană deasupra, războiul de țesut, iar pe masă și la fereastră, obiecte mici. Pe sobă, ca și în cerdac, o colecție de obiecte de fier. Cele mai valoroase sunt cele făcute în zonă, din fier extras din Valea Fierului din apropiere. Se adaugă ceramică, țesături, un frumos brâu de piele, traiste. În „camera de fală”, un bufet „domnesc”, pat, o elegantă sobă de fontă, dintr-o colecție mai mare. Aici visează colecționarul să expună fotografii etnografice, multe făcute chiar de el, documentele și informațiile despre zonă adunate în mulți ani. În curte, unelte agricole, pietre de moară, un sarcofag roman și pietre cu fosile, presărate între fântâna cu cumpănă și coșarul din lemn, tradițional, construit pentru că nu lipsea din gospodărie. Anul acesta, în curte a mai apărut o micuță construcție de lemn, după același model arhitectural local, unde Anton Socaciu, gazdă desăvârșită, pregătește cafea, căci își dorește de mult să le poată oferi turiștilor o tratație cu fructe din pomi, miere de la albinele sale, apă rece din fântână.